Copilaria este cea mai frumoasa perioada din viata fiecaruia, este perioada de care tot timpul iti amintesti si de care povestesti cu mare drag. Dupa parerea mea, copiii de la tara au parte de o copilarie mult mai frumoasa decat cei de la oras, care in scurt timp nici nu vor sti ce este copilaria. Am un sentiment lamentabil pentru generatiile viitoare care isi vor irosi copilaria in lumea virtuala. Generatii care nu se vor mai juca cu mingea in strada pana tarziu, ci vor juca fifa in retea, generatii care nu vor mai sta cu prietenii pana noaptea tarziu la povesti la lumina neonului, ci vor sta pe facebook, pe skype la lumina monitorului, generatii care nu vor mai merge la furat cirese, ci le vor cumpara din mall. Mi-e mila de aceste generatii, si din pacate aceste obiceiuri incep sa se transmita incet incet si la tara. Unde vor fi vremurile cand abia asteptai sa fie vreo sarbatoare mare ca bunica sa umple cate un cuptor de placinte si de cozonaci? Unde vor fi acele vremuri cand bunicul iti facea leagane prin copaci, cand iti faceai cort din pãturi in curte si stateai pana noaptea tarziu cu prietenii in el, cand mancai seminte direct din floarea-soarelui, cand te rugai o zi intreaga de bunica sa iti faca inghetata de casa, cand abia asteptai ca bunicul sa mearga undeva cu caruta si sa te lase pe tine sa conduci. Unde vor fi acele vremuri?


                                                                                                                                                                              Petras Florin

 Probabil daca as da un search pe google mai bine de 70% dintre elevi ar spune ca urasc scoala, dar tind sa cred ca majoritatea spun acest lucru atunci cand au o zi proasta, cum de altfel se intampla si cu cei care spun ca urasc viata, dar cand se intampla ceva bun in viata lor, o iubesc la nebunie. Probabil, din randurile relatate mai sus ati ajuns la concluzia ca as fi un mare tocilar, cu ochelarii cat jumatate de fata si cel mai mare hobby al meu ar fi concursurile de matematica... nici pe departe. Nu fac parte nici din categoria celor care iubesc scoala la nebunie, mie imi place sa ma bazez mai mult pe "Scoala vietii", dar cred ca soarta a vrut sa ajung la liceul la care sunt acum pentru a-mi imbogati considerabil aceasta "Scoala" cu numeroasele lectii de viata primite, care pentru mine valoreaza mult mai mult decat toate orele de fizica, chimie, greaca, latina... la un loc. De asemenea, sunt de acord cu cei mai in varsta care tot timpul ne spun sa invatam, dar problema este ca nu avem nici o motivatie pentru a invata, deoarece dupa ce treci 16 ani prin scoala, sau chiar mai mult ajungi sa stai tot acasa pe capul parintilor, pentru ca aceasta este tara in care traim. Nu ne ofera posibilitatea de a profesa dupa ce terminam o facultate, sau daca o fac e ca si cum ai face voluntariat pentru ca iti ofera niste salarii mediocre. De aceea majoritatea tinerilor pleaca in tarile in care sunt apreciati la adevarata lor valoare, dar voi scrie mai pe larg despre acest subiect in alt articol. Le multimesc tuturor celor care ma sustin si sunt de acord cu mine, de asemenea si celor care sunt impotriva deoarece fiecare e liber sa isi sustina punctul de vedere. Ne revedem cat de curand cu un alt articol.



                                                                                                                                                                               Florin Petras